Britanicii vor sa iasa din UE ca sa scape de imigrantii romani

Sondajul efectuat de ministerul Sportului si Tineretului care releva ca 2,4 milioane de romani vor sa emigreze a pus pe "jar" si autoritatile din Marea Britanie.

Majoritatea repondentilor au declarat ca ar pleca sa munceasca in Anglia. Unul din sase tineri cu varste cuprinse intre 18-34 de ani nu crede ca are vreun viitor in Romania, iar 500.000 dintre ei prefera sa se mute in Marea Britanie.

Jurnalistii britanici de la Sunday Express au relevat aceste cifre ingrijoratoare pentru autoritatile de acolo care se lupta cu somajul si criza financiara.

"Doua milioane de romani disperati se indreapta spre Marea Britanie", sunt cuvintele care caracterizeaza dorinta romanilor de a pleca unde vad cu ochii pentru un viitor mai sigur.

"Vreau sa plec in Marea Britanie. Vorbesc engleza si am auzit ca au salarii mari", a declarat vineri Ionela Baciu, de 29 de ani. Si doctorul Clara Matei a declarat: "Vreau sa ma duc in Anglia pentru ca am inteles ca acolo salariul minim pe economie este de 1.000 de lire sterline pe luna".

"Trebuie sa punem capat aceste nebunii si sa oprim imigratia nelimitata in Marea Britanie. Putem face asta daca iesim din UE si preluam controlul asupra granitelor noastre", a declarat Nigel Farage, liderul partidului Independence

Desi exista restrictii pentru romanii si bulgarii care muncesc in Anglia, in prezent peste 100.000 de romani traiesc acolo.

"Marea Britanie trebuie sa tina inchisa piata muncii pentru romanii si bulgarii nepriceputi", a declarat Andrew Green, de la biroul de imigratie.

Sursa: Ziare.com

Şomeri în ţară, angajaţi în Spania

La plecarea în Spania, doar 63% din conaţionali aveau un loc de muncă în ţară. 89% din românii stabiliţi în Comunitatea Madrid lucrau în 2008, conform datelor Institutului Naţional de Statistică.

Concluziile studiului realizat de fundaţia Soros în 2008 indică faptul că o bună parte dintre românii care nu lucrau acasă, muncesc în Madrid.

Şomerii, studenţii, casnicele sau pensionarii români sunt cu mult mai puţini, raportat la procentele înregistrate în România.

10% din conaţionali erau şomeri, în timp ce în Spania procentul lor a scăzut la 6%.

În rândul studenţilor, scăderea este masivă, de la 15% în momentul plecării la doar 2%, la realizarea sondajului. Scad şi procentele în rândul casnicelor, unde se trece de la 10%, în România, la 3%, în Spania.
Sursa: Adevarul

HRISTOS A INVIAT!

„Multi emigranti ilegali sunt expulzati”

cimg0172

Efectele crizei economice sunt mai dure pentru tarile Americii Latine, afectate de somajul din Statele Unite si de scaderea dramatica a exporturilor catre aceasta tara. Dorind mai multe detalii, am solicitat un interviu doamnei Dr. Olga Lazin, specializata in studiul societatilor latino-americane pentru asociatia PROFMEX si autoarea cartii „La Globalizacion se decentraliza”.

-Stimata doamna Dr. Lazin, care dintre statele Americii Latine sunt mai bine pozitionate economic sa infrunte criza actuala si de ce ?

-Brazilia, fiindca are o industrie petroliera moderna. Brazilienii acorda un rol important sectorului privat. Aceasta este cel mai bine plasata strategic, ca lider al MERCOSUR (blocul de comert liber din sudul Americii), si are un potential economic enorm ca pionier in folosirea combustibulului „verde” extras din porumb si flori. -Considerati ca actuala criza financiara va conduce la sporirea presiunilor protectioniste in Statele Unite in dauna NAFTA* ?

-Da, acest lucru este evident chiar acum, ca o reactie la contractarea pietelor. Deasemenea, in Mexic se inregistreaza in paralel o crestere a criminalitatii, a rapirilor, ceea ce a condus la reducerea transferurilor de specialisti in cadrul NAFTA.

-In ce masura afecteaza criza eforturile Administratiei SUA de regularizare a situatiei imigrantilor ilegali proveniti din America Latina ?

-In sectoarele cu cei mai multi angajati „la negru”, constructiile, activitatea a scazut cu 40%, in industria hoteliera deasemenea. Transferurile de bani dinspre SUA spre tarile Americii Latine s-au diminuat considerabil. In conditiile in care economia SUA este confruntata cu o acuta lipsa a locurilor de munca, miscarea huntingtoniana contra emigrantilor devine tot mai puternica. Multi sunt expulzati si au fost inasprite amenzile pentru patronii care angajeaza emigranti ilegali.

-Emigrantii fara acte in regula nu au alta solutie decat sa se intoarca in tarile de origine, unde unii devin conducatori de bande criminale, sau dirijeaza traficul de droguri din SUA din interiorul penitenciarelor americane.

-Poate actuala criza conduce, asa cum se intampla in Asia, la accelerarea tendintelor de integrare economica regionala in America Latina ?

-Bineinteles. Din pacate, exporturile au colapsat, oamenii nu au credit si nicio tara nu mai doreste sa plateasca pentru importuri. Integrarea regionala are loc mai ales din punct de vedere juridic, pentru a facilita lupta impotriva criminalitatii organizate, si din punct de vedere al pietelor muncii. Amplificarea relatiilor dintre tarile latino-americane este si in interesul Statelor Unite ale Americii.

-Ce masuri anti-criza sunt preconizate in tari ca Mexic sau Argentina ?

-In Mexic guvernul a intervenit in cumpararea sau nationalizarea celor mai importante banci. Oricum, cea mai mare banca din Mexic este Santander, din Spania. Dobanzile pentru creditele acordate sunt, insa, extrem de ridicate.

-Argentinienii au preferat sa isi dolarizeze economia.

-Considerati oportuna, in anii care urmeaza, extinderea NAFTA in restul Americii Centrale si de Sud ?

-Da, aceasta este in curs si sunt mai multe directii ale extinderii. Astfel avem CAFTA (Central American Free Trade Agreement), care include cinci tari, inclusiv Republica Dominicana, mai putin Panama. La Punta Colonet, in Mexic, se intentioneaza construirea unui port pentru mega-containere, a carui capacitate va depasi pe cea combinata a porturilor Los Angeles si Long Beach.

-Extinderea spre sud a blocurilor de comert liber (ca NAFTA sau CAFTA) este contracarata deocamdata de Bolivia si Venezuela.

-Ce parere aveti de posibilitatea dolarizarii economiilor Americii Latine ?

-Panama, El Salvador si Ecuador sunt in intregime dolarizate. In Mexic, proportia dolarizarii atinge 80 la suta, majoritatea tranzactiilor fiind efectuate in dolari. In cativa ani, si Cuba, cu siguranta, isi va dolariza economia.
Fonte:
http://florianpantazi.blogspot.com
http://florianpantazi.blogactiv.eu

Cum pot vota românii din Spania

Cetăţenii români rezidenţi în Spania pot vota pe 7 iunie, când se vor organiza alegerile pentru Parlamentul European, candidaţii români sau pe cei spanioli Pentru a-i vota pe cei din urmă, românii trebuie să se înscrie până pe 27 aprilie în registrul electoral spaniol

Românii din Spania care nu se vor înscrie în registrul electoral spaniol, pentru a vota candidaţii listelor de aici pentru alegerile europarlamentare din 7 iunie vor avea opţiunea alegerii candidaţilor români, în cadrul secţiilor ce se vor organiza la sediile misiunilor diplomatice româneşti, a declarat vineri seară dna Maria Ligor, cu ocazia întâlnirii avute cu reprezentanţii asociaţiilor româneşti din Comunitatea Valenciană. „Puteţi vota listele spaniole, prezentate de partidele spaniole, sau la consulate şi Ambasadă - listele prezentate de partidele româneşti“, le-a explicat ambasadorul român Maria Ligor, cu ocazia unei întâlniri avute cu reprezentanţii asociaţiilor româneşti din Comunitatea Valenciană.

În orice caz, a insistat ambasadorul, „este important să transmitem un semnal şi spaniolilor, că această comunitate (românească) există şi poate să aibă un cuvânt de spus, că românii sunt o forţă“, la fel de important fiind, pe de altă parte, să „doreşti să menţii legătura puternică cu ţara, să ai un cuvânt de spus în legătură cu cine ne va reprezenta în Parlamentul European pe noi, poporul român, ca naţie“.

Înscrierea în registrul electoral spaniol este o procedură foarte simplă, însă necesară pentru a putea participa la alegerile organizate de autorităţile spaniole la 7 iunie, termenul limită pentru această înscriere fiind data de 27 aprilie. Nici un român nu va putea vota însă la ambele scrutine electorale - organizate în Spania, respectiv România, a explicat ambasadorul român.
Sursa: Ziarul Lumina

Drama unui roman expulzat din SUA in baza unui ordin vechi de 12 ani

Timp de 15 ani, imigrantul roman Tiberiu Caraiman, de 45 de ani, a luptat pentru privilegiul de a trai in SUA, dar, in cele din urma, a fost invins de birocratie si obligat sa se intoarca in Romania. Asta chiar daca sotia si copilul sau au cetatenie americana.
Drama unui roman expulzat din SUA in baza unui ordin vechi de 12 ani
In 1994, romanul a ajuns in SUA, cu o viza turistica, ce ii permitea sa ramana pe teritoriu american timp de 60 de zile. A aplicat imediat pentru un permis de munca in SUA, incercand sa-si faca "o viata mai buna", conform mlive.com.

Intre timp, s-a reintalnit cu Gina (44 de ani), si ea romanca, dar cu cetatenie americana, stabilita in Detroit de la 16 ani. Cei doi s-au casatorit in 1996, din casatoria lor rezultand, ulterior, un copil, Gabriel.

Drama lui Tiberiu, care nici nu vorbea limba engleza, a inceput acum 12 ani, in momentul in care s-a emis ordinul sau de deportare, in absenta sa. Asta, cu toate ca romanul nu a ascuns niciun moment autoritatilor unde se afla.

Platise avocati pentru a face totul, din punct de vedere legal, pentru a ramane pe teritoriul SUA. Doar ca majoritatea si-au incasat banii (15.000 de dolari) si au dat bir cu fugitii. Romanul nici nu a stiut de ordinul de deportare pana cand nu a fost prea tarziu.

In cele din urma, a fost luat din propria casa, cu lanturi la maini si la picioare, si dus la puscarie unde si-a petrecut o luna, pana cand sotia sa, Gina, a reusit sa faca rost de cei 10.000 de dolari pentru a-si scoate sotul de la inchisoare.

In tot acest rastimp, insa, au fost neglijate darile catre banca, toti banii ducandu-se catre eliberarea lui Tiberiu, ceea ce inseamna ca si casa in care au locuit timp de 12 ani le va fi luata. Mai rau este ca, in cazul lui Tiberiu, nimic nu se mai poate face, cazul fiind prea vechi pentru a mai fi redeschis. El va trebui sa respecte ordinul de reintoarcere in Romania, naevand voie sa mai intre in SUA timp de 10 ani.

Cat despre sotie si copil, ambii cetateni americani, acestia vor veni si ei in Romania in decurs de o luna, dupa ce vor fi vandut tot ceea ce familia Caraiman detinea peste Ocean. Nu mare lucru, pentru ca au trait decent, avand grija ca taxele lor sa fie platite la zi.

Gabriel, in varsta de 9 ani, este si el o victima in tot acest caz, el fiind nascut si crescut in SUA. Este obligat de sistem sa mearga intr-o tara pe care nu o cunoaste si de care nu il leaga nimic.


Sursa: Ziare.com
Autor: Anca Serghescu

Un roman canadian la Cannes

Scurtmetrajul Turning Point - care marcheaza, pentru Lucian Ivanov, sfarsitul cursurilor la sectia Tv&Film Productions a Institutului Trebas din Montréal - reprezinta, in acelasi timp, sansa de a intra cu pas mare in aceasta industrie pe cat de vasta, pe atat de exigenta, care este cinematografia. Fiindca Turning Point se afla printre scurtmetrajele selectionate pentru a fi prezentate la Cannes, in luna mai, in cadrul sectiunii Short Film Corner. Doar ca Lucian Ivanov va reprezenta acolo Canada si nu Romania.




Turning Point a fost prezentat in 12 martie, la Cinéma du Parc, in cadrul unei vizionari in cerc restrans, unde au mai fost prezentate alte doua filme: un scurtmetraj semnat de italianul Antho­ny Sarracco, Communication Breakdown (un animator de radio primeste un apel de la o persoana care vrea sa se sinucida) si un film de tip «featurette» (intre scurt si lungmetraj), Enemy Combatant, realizat de Ahmad Faroukh, film a carui directie fotografica este semnata de Lucian Ivanov.

Enemy Combatant prezinta tortura la care este supus, de niste soldati americani, un jurnalist arab, acuzat pe nedrept de terorism. Oarecum in stilul lui Mel Gibson, tortura ocupa trei sferturi din film (mai multe persoane au parasit sala in timpul proiectiei). O coincidenta interesanta: acum cateva zile, presedintele american Barack Obama a anuntat intentia de a desfiinta formula “Enemy Combatant”, folosita de administratia precedenta pentru a justifica tinerea in captivitate la Guantanamo a prezumtivilor teroristi.



Turning Point este o poveste despre imigrare. De fapt, despre consecintele imigrarii parintilor - care cred, adesea, ca au facut o alegere fericita pentru copiii lor, in vreme ce acestia sunt adevaratii dezradacinati. Daca pentru imigrantii de prima generatie apartenenta lor la o anumita cultura e clara, pentru copiii veniti de mici sau nascuti intr-o alta tara decat a parintilor lor, problema identitatii e mult mai spinoasa. Extrapo­land, am spune ca subiectul scurtmetrajului Turning Point ne duce cu gandul la Jurnalul lui Mihail Sebastian. O drama identitara asemanatoare celei prin care trece scriitorul (evreu, dar nascut pe malul Dunarii si asimilat pe deplin culturii romane) o traieste un adolescent chinez, venit in Canada din frageda copilarie, dar ale carui trasaturi vor declansa mereu intrebarea: “Tu de unde esti de origine?” Si care, nestiind limba chineza, va fi repudiat si de “ai lui”.

Lucian Ivanov spune ca povestea i-a fost inspirata de un caz real: “Am surprins o discutie in casa unor cunostinte de-ale mele, de origine araba. Pur si simplu tatal nu i-a dat voie mamei sa-l invete limba araba pe copil. Mi s-a parut frustranta o asemenea decizie. Eu cred ca radacinile trebuie pastrate, altfel va fi respins si de o societate, si de alta. Pana la urma, tine de el sa faca pace intre mostenirea araba si cea canadiana”. Aceasta este si “morala” scurtmetrajului Turning Point – daca putem vorbi de o morala – fiindca adolescentul in cautare de repere identitare este “salvat” de o tanara care-i propune sa joace, pe rand, rolul de profesor-elev, ea invatand de la el engleza, iar el de la ea chineza. Finalul ramane deschis spre o posibila relatie amoroasa intre cei doi.

Pentru personajul principal din filmul sau, Lucian Ivanov l-a ales pe Mitch Shum-Lok, un tanar numai pe jumatate chinez, nascut in Canada: “A fost un rol «de suflet» pentru el. Nu vorbeste chineza, exact ca si personajul jucat si sunt sigur ca s-a regasit in acest rol, intr-o oarecare masura. Cred ca a raspuns la intrebarea «de unde esti?» cel putin o data in viata”.

Imigrare si magie

Lucian Ivanov este canadian numai de trei ani. Mai intai a cercetat ce poate face pentru a-si satisface “apetitul pentru cinematografie”, descoperit intamplator, in timp ce-si implinea “un moft de tinerete” - acela de a avea o trupa cu care sa cante (piesa Seara asta, realizata cu trupa sa, Louciano, a fost prezentata, in 2004, in cadrul emisiunii FanX, la B1Tv). Ca studii, tanarul s-a orientat mai intai spre Relatii Publice si Comunicare, facultate pe care a absolvit-o la Universitatea Fortuna din Bucuresti. La Montréal, el a optat pentru studii de nivel AEC, la Trebas Institute - Televiziune si Cinematografie -, care i-au dat acces la cunostinte foarte variate, preponderent tehnice. “Cu aceste studii pot fi cameraman, tehnician de sunet, scenarist... Pot merge pana la regizor asistent, dar nu ma opreste nimeni sa fiu si regizor, daca doresc asta. Nu am vrut sa fac un Bac, ca sa nu pierd trei ani. In plus, nu ma interesa teoria, cat partea practica, iar scoala pe care am facut-o la Montréal mi s-a parut destul de buna din acest punct de vedere, fiindca mi-a dat o viziune de ansamblu asupra a ceea ce trebuie facut.” Tanarul marturiseste ca are mai degraba proiecte personale, pe care acest debut promitator le serveste cum nu se poate mai bine.

Turning Point a atras atentia si unor distributori precum NFB si Tele­film Canada, pe langa ca va fi prezentat la Cannes. Aceasta nu inseamna ca tanarul se iluzioneaza privind viitorul: stie ca e dificil, mai ales in acest moment, in care cinematografia, ca multe alte domenii, sufera de pe urma crizei economice. “Interesant aici e faptul ca nu exista fonduri private. Marea majoritate a banilor vin de la bugetul de stat. Insa e incurajator sa stii ca poti obtine finantare pentru un proiect, daca prezinti un scenariu care sa intereseze”. Poate tot unul legat de imigrare, fiindca, crede Lucian, intr-o tara in care tot mai multi locuitori sunt de alta origine decat canadiana, imigratia nu poate fi o tema lipsita de interes. Deocamdata, tanarul a plecat, pentru cateva luni, in Maroc (tara de origine a sotiei sale), unde si-a propus sa realizeze un documentar pe tema magiei albe.
Sursa: Pagini Romanesti

60% din medicii din România vor să plece din ţară

Nemulţumiţi de salarii şi de condiţiile de muncă, 60% la sută dintre medici sunt pregătiţi să plece peste hotare. Asta în situaţia în care, în fiecare spital de la noi se înghesuie zeci de bolnavi câte o zi întreagă.

La spitalul Universitar din Bucureşti, coada de bolnavi nu se termină niciodată. "Sunt pe targă de trei ore, nu mai pot să rezist", a spus unul dintre pacineţii spitalului. Sufocaţi, cei patru medici de gardă încearcă în zadar să facă faţă numărului mare de pacienţi.

Bolnavii de la Piatra Neamţ trebuie să ştie că de la 1 aprilie, când vor suna la Urgenţe, s-ar putea să nu le răspundă nimeni, pentru că nu vor mai exista ture care să fie acoperite de medici, potrivit şefului de la primiri urgenţe, Piatra Neamţ, Letiţia Damoc.

Medicii angajaţi la stat au spus că trebuie să se descurce cu 1.500-2.000 de lei pe lună. În străinătate ar putea fi plătiţi şi cu 7.000 de euro. "Veniturile, salarizarea care sunt mediocre sau submediocre îi determină pe medici să plece în străinătate", a explicat preşedintele Colegiului Medicilor, Vasile Astărăstoaie.

Romania este pe locul trei în topul crizei cadrelor medicale, mai rău este doar în Albania şi Bosnia şi Herţegovina.



Sursa: Realitatea TV

O minora romanca a fost arestata de 120 de ori in Spania

O romanca in varsta de 14 ani a fost arestata in Spania de 120 de ori, fiind numita "cosmarul" politiei din Madrid.

Nadia a fost arestata de 120 de ori in ultimul an, a ajuns de 72 de ori la Grupul pentru Minori al politiei si a fost primita de 50 de ori intr-un centru pentru minori din zona Madrid, informeaza Obiectiv de Suceava.

Politia din Madrid o considera pe minora "regina hotilor de buzunare".

Un raport recent al procuraturii din Catalonia arata ca numarul minorilor, in special romani, care lucreaza pentru organizatii infractionale aproape s-a triplat in ultimii ani.
Sursa: ZIare.com

Comisia: Restrictiile temporare pentru muncitorii romani nu sunt discriminare

In raspunsul Comisiei Europene la intrebarea eurodeputatei Corina Cretu, privind eliminarea barierelor de pe piata muncii din Uniunea Europeana, comisarul Spidla spune ca nu e vorba de discriminare in restrictiile temporare ale unor state in privinta primirii de muncitori romani si bulgari.

In sesizarea adresata in calitate de membru al Comisiei pentru ocuparea fortei de munca si afaceri sociale din Parlamentul European, Corina Cretu subliniase caracterul injust al diferentierilor de statut intre cetatenii Uniunii Europene, ca urmare a prelungirii restrictiilor privind accesul romanilor pe pietele muncii din o parte din vechile state membre ale UE.

Comisarul pentru munca si afaceri sociale, Vladimir Spidla, arata, in raspunsul din partea Comisiei, ca restrictionarea temporara a libertatii lucratorilor romani si bulgari de a munci in unele state ale UE nu este o discriminare, intrucat acest drept de limitare a accesului pe piata interna a muncii este prevazut de regimul provizoriu stipulat in tratatul de aderare a celor doua tari est-europene.

"Comisia a concluzionat ca impactul general al mobilitatii post-extindere a fost pozitiv. Ea recomanda statelor membre care continua sa restrictioneze accesul la piata muncii sa-si revizuiasca pozitiile tinand cont de experienta, in general pozitiva, rezultata din libera circulatie a lucratorilor din noile state membre si de absenta unor perturbari semnificative ale
pietelor muncii. Comisia saluta decizia a patru noi state membre de a-si deschide, incepand cu 1 ianuarie 2009, pietele muncii pentru lucratorii bulgari si romani ca urmare a raportului", se arata in raspunsul Comisiei Europene.

"Renuntarea de catre Grecia, Portugalia, Spania si Ungaria la restrictiile impuse romanilor si bulgarilor este un semn pozitiv, mai ales ca unul din acestea, Spania, este statul membru al UE cu cei mai multi lucratori romani. Desigur, e un progres faptul ca exista, de acum, o majoritate de 14 state din 27 care aplica legislatia europeana privind libera circulatie a lucratorilor, iar de la 1 mai 2009 lor li se va alatura si Danemarca. E ingrijorator, insa, faptul ca, asa cum se arata si in raspunsul Comisiei, chiar daca, potrivit legislatiei europene, restrictiile privind accesul la piata muncii devin caduce dupa cinci ani de la aderare, acestea pot fi totusi prelungite cu inca doi ani, in cazul in care statul membru considera ca exista riscul unor perturbari grave pe piata proprie fortei de munca, fiind necesara doar notificarea Comisiei in legatura cu mentinerea restrictiilor", a declarat Cretu.

Sursa: PSE